1 Astfel s-au împlinit cerurile și pământul și toată oștirea lor.2 Și a împlinit Dumnezeu în ziua a șaptea lucrarea pe care o făcuse. Și s-a odihnit în ziua a șaptea de la toată lucrarea pe care o făcuse.3 Și Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ea s-a odihnit de la toată lucrarea pe care a creat-o atunci când a făcut-o. *
.jpg "Vechiul Testament - Geneza 2")
Dumnezeu nu s-a odihnit de toate lucrările Sale, ci a terminat crearea creaturilor, pentru că El este întotdeauna pretutindeni și mereu prezent.
4 Acestea sunt generațiile cerurilor și ale pământului când au fost create, în ziua în care Domnul Dumnezeu a făcut pământul și cerurile.
Aici se spune că Dumnezeu a creat mai întâi cerurile (cupola – firmamentul) și apoi pământul, în timp ce „Non-Dumnezeu” se presupune că a „creat” mai întâi Pământul și apoi cerurile. Cu toate acestea, este imposibil să creezi un Pământ independent de Dumnezeu pe o planetă deja creată, deoarece nu ar fi loc pentru el. Chiar dacă cineva încearcă să creeze Pământul pe apă, acesta ar fi doar pe apa creată de Dumnezeu. După aceea, se susține că "Non- Dumnezeu" a creat cerurile, dar fără a stabili un sistem planetar autonom. Adică, "Non-Dumnezeul" a luminat pământul " său " cu corpuri cerești create de Dumnezeu.
De acum înainte, pentru comoditate, "Non-Dumnezeul" va fi numit o zeitate falsă.
5 Când Domnul Dumnezeu a făcut pământul și cerul, nu era pe pământ nicio plantă a câmpului și nu răsărise iarbă pe câmpie, pentru că Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era încă niciun om care să lucreze pământul.6 Ci un abur se ridica din pământ și uda toată suprafața pământului.
Aburul este apă, iar aburul nu se poate ridica de pe Pământ dacă nu s-a creat apă. Se pare că falsa zeitate a "creat" pământul atașându-se de "aprovizionarea cu apă" care a fost creată de Dumnezeu.
7 Domnul Dumnezeu l-a plăsmuit pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul a devenit ființă vie.
8 Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Éden, spre răsărit, și l-a pus acolo pe omul pe care îl plăsmuise.
9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi plăcuți la vedere și buni de mâncat, pomul vieții în mijlocul grădinii și pomul cunoașterii binelui și răului.
Este scris aici că falsa zeitate se presupune că mai întâi creează omul, apoi plantele pentru hrană. Să aruncăm o privire mai atentă la această parte.
Dumnezeu creează oameni după ce creează plante pentru hrană și alte ființe vii. În fiecare creatură vie făcută de el, există un suflet. Aceste suflete au crescut și, când au depășit nivelul unui animal, s-au întrupat în forma umană, ale cărei corpuri fuseseră create până atunci de Dumnezeu. Ipostaza umană este coroana ipostazelor pământești. Sufletul care a crescut deasupra nivelului uman, este întrupat în ipostaza creației într-un univers superior.
Cu zeul e invers. Oamenii sunt creați imediat, fără a trece prin învățătura și creșterea sufletului în ciclul vieții – în ipostazele plantelor și animalelor. Nivelul sufletului unei astfel de persoane nu poate fi mai mare decât nivelul sufletului celei mai de jos plante. Aceste condiții de viață au fost numite paradis. Se spune: de ce să crești cu sufletul pe calea lui Dumnezeu către Paradis dacă falsa zeitate te-a creat în Paradis de la început? Cu toate acestea, sunteți făcuți să credeți că Adam a fost Sfânt și, împreună cu Eva, a fost strămoșul omenirii.
10 Un râu ieșea din Éden ca să ude grădina și de acolo se împărțea în patru brațe.11 Numele celui dintâi este Pișón; el înconjoară toată țara Haviláh, unde [se găsește] aur.12 Aurul din țara aceea este bun; acolo [se găsește] bdeliu și piatră de onix.13 Și numele celui de-al doilea râu este Ghihón; el înconjoară toată țara Cuș.14 Numele celui de-al treilea râu este Tígru; el curge la răsărit de Așúr. Al patrulea râu este Eufrát.15 Domnul Dumnezeu l-a luat pe om și l-a pus în grădina Édenului ca să o lucreze și să o păzească.
La început se spune cum o zeitate falsă a creat Pământul și cerul într-un mod autonom. Apoi se spune că locul Edenului este pe pământul lui Dumnezeu, conform numelor pământurilor şi râurilor.
16 Și Domnul Dumnezeu i-a poruncit omului, zicând: „Din toți pomii grădinii poți mânca,
17 însă din pomul cunoașterii binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri.
Dumnezeu, a creat condițiile pentru ca sufletele să crească prin cunoașterea luminii și a întunericului, a binelui și a răului – și aceasta este singura cale care oferă șansa de a crește. Și aici se spune că zeul interzice cunoașterea binelui și a răului. De exemplu, să mănânci și să mergi înainte și înapoi pentru totdeauna, fără să te gândești la nimic, și aceasta este fericirea în Paradis.
18 Și Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Îi voi face un ajutor pe potriva lui”.
19 Domnul Dumnezeu a plăsmuit din pământ toate animalele câmpului și toate păsările cerului și le-a adus la om ca să vadă cum le va numi. Și orice nume pe care avea să-l dea omul fiecărei ființe vii, acela era numele ei.
20 Omul a pus deci nume tuturor animalelor, păsărilor cerului și tuturor ființelor câmpului. Dar omului nu i s-a găsit un ajutor pe potriva lui.
Dacă ar fi fost așa, s-ar fi spus clar ce animale a adus falsa zeitate în existență și cum arată. La urma urmei, ei sunt "creați" după creaturile create de Dumnezeu.
21 Și Domnul Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc asupra omului și el a adormit. Și a luat una din coastele sale și a închis locul ei cu carne.22 Domnul Dumnezeu a făcut o femeie din coasta pe care o luase din om și a adus-o la om.23 Și omul a zis: „Aceasta, în sfârșit, este os din oasele mele și carne din carnea mea. Aceasta se va numi femeie, pentru că din bărbat a fost luată.
Spre deosebire de zeitatea falsă, Dumnezeu a creat bărbatul și femeia în același timp. Și au fost create înaintea lui Adam inventat, de la care, se presupune, a venit rasa umană.
24 De aceea, îi va lăsa bărbatul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi un singur trup.
25 Amândoi, bărbatul și femeia lui, erau goi, dar nu se rușinau unul de altul.
Oamenii decenți nu își abandonează părinții.
* Textul Bibliei este citat din bible.com/ro - Geneza 2
Capitolul anterior <---> Capitolul următor
